Georges Boulanger s-a nascut la Tulcea, Romania, pe 18 aprilie 1893, in mijlocul unei familii dedicate muzicii timp de sase generatii. Mare parte a membrilor familiei sale erau violonisti, dublu basisti si chitaristi. Impreuna cu tatal sau, George obisnuia sa cante la toate aceste instrumente.

De la varsta de 12 ani, incepe sa studieze la Conservatorul de Muzica din Bucuresti, prin intermediul unei burse. Trei ani mai tarziu, in timp ce tanarul artist canta Paganini, este auzit de catre Leopold Auer, un faimos fabricant de viori, fiind uimit de aptitudinile artistice ale lui Boulanger. Cu sprijinul lui Auer, Boulanger calatoreste la Dresden, in Germania, unde urmeaza cursuri muzicale timp de doi ani.

In 1910, cand Boulanger avea doar 17 ani, Leopold Auer considera ca educatia muzicala a elevului sau este completa. Ii face astfel un cadou, o vioara care il va insoti de-a lungul intregii sale vieti. In plus, ii faciliteaza angajarea ca violonist principal la “Café Chantant” – cea mai importanta cafenea din St. Petersburg, frecventata de aristocratia ruseasca, audienta care l-a aclamat in nenumarate randuri.

In Rusia, Boulanger si-a dezvoltat stilul unic, devenit o caracteristica importanta a tuturor lucrarilor sale: „muzica usoara” – o combinatie de muzica tiganeasca, folclor balcanic si valsuri vieneze. Tot in Rusia a cunoscut-o pe cea care avea sa devina marea lui dragoste: Ellionorr Paulson, o tanara intelectuala estoniana, avocat si studenta la medicina.

In 1917, in urma schimbarilor politice ce au avut loc in Rusia, Georges s-a intors in Romania, unde a activat in cadrul fortelor armate. Simultan, preda lectii de muzica si compune. In timpul sederii in Romania a intretinut o corespondenta sustinuta cu Ellionorr, care locuia cu parintii sai in Estonia. Au decis sa se intalneasca in Berlin in 1922/23, incepand o noua viata impreuna. Ellionorr a fost marea dragoste a lui Boulager - a devenit sotia lui si impreuna au avut doua fiice: Nora si Georgette. Urmand traditia familiei, Nora a devenit un muzician si compozitor recunoscut.

Boulanger a sosit la Berlin cu vioara sa, compozitiile si partiturile sale. Berlinul era unul dintre orasele cele mai prolifice in privinta muzicii usoare (Unterhaltungsmusik), cu sute de cafenele, hoteluri si cabarete unde putea fi ascultat acest gen de muzica, cu o mica orchestra si faimosa figura a Stehgeiger (violonistul care canta plimbandu-se printre mese). Intreaga aristocratie ruseasca ce deja il aclamase pe Boulanger frecventa acum Restaurantul FÖRSTER din Berlin.

In 1926, dupa ce a cantat pentru prima data in fata microfonului unei statii de radio, Boulanger a semnat un contract cu Bote & Bock pentru editarea a sapte dintre lucrarile sale, printre care si Avant de Mourir, care va fi cunoscuta mai tarziu ca My Prayer (conform editarii ulterioare cu versurile lui Kennedy). In 1958, piesa s-a clasat pe primul loc in topul difuzarilor radio din SUA, pentru 21 de saptamani consecutiv. Ulterior, piesa a fost inclusa in coloana sonora a nenumarate filme, precum Black Eyes, Malcolm X, The Big Rip-off 2, Ocean Sky si The Curious Case of Benjamin Button.

In 1927, Boulanger figura in agenda telefonica sub titulatura de dirijor de orchestra. In acea perioada, afisele principalelor hoteluri si music hall-uri anuntau “Boulanger canta astazi!”.

In 1928, sustine un concert la Savoy and Claridge, in Anglia. Trei mai mai tarziu, impreuna cu orchestra sa formata din 11 muzicieni, sustine un turneu in cele mai importante orase din Europa, devenind cunoscut ca un artist nu datorita cantitatii lucrarilor sale muzicale, ci datorita calitatii acestora.

A inregistrat piese cu mai multe case de discuri si a atins varful carierei sale artistice in 1935-36, devenind o legenda in Germania.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, a ramas in Germania pentru ca nu voia sa mearga in SUA.